Mesaj la miezul nopții

Ți s-a întîmplat vreodată să privești la ceas exact la miezul nopții, atunci cînd limbile se suprapun sau afișajul ceasului electronic cu cifre indică 00:00, și să te întrebi dacă ai trecut în ziua următoare, dacă ești încă în cea care a trecut sau dacă exiști în același timp, în momentul ăla, în ambele? Meditezi la asta, somnul te cuprinde încet și te acoperi mai bine cu pătura.

E beznă, prin fereastră pătrunde întunericul de afară iar pe treptele ce urcă la etaj se aude sunet de pași. Zîmbești. Nu ai auzit ușa de la intrare, a deschis-o și a intrat încet ca să nu te trezească. Știe că la ora asta dormi. Auzi pașii cum se apropie și pe podeaua dormitorului, prin ușa întredeschisă, apare o umbră proiectată din hol. Ușa se deschide puțin și scîrțîie încet. Zîmbești din nou și te pregătești să închizi ochii, să intri în joc.

Bip! Soneria telefonului așezat pe măsuța de lîngă pat tulbură tăcerea. Un mesaj. Nu te miști. Ochii însă ți se mișcă și privești ecranul. “Iubito, ajung peste o oră. Nu mă aștepta. Te iubesc.” Și în același moment ușa se deschide larg, împinsă de o mînă pe a cărei încheietură observi un tatuaj pe care nu l-ai mai văzut niciodată.

SFÎRȘIT

Dacă vrei să spui ceva...

%d bloggers like this: